Mașinile Caselor Regale – Colecția de cinci miliarde de dolari

Unul dintre ultimii reprezentanți ai unei monarhii absolute de pe planetă, Sultan Haji Hassanal Bolkiah este și unul dintre cei mai bogați oameni din lume, cu o avere personală evaluată la peste 20 miliarde de dolari.

Pentru foarte mulți oameni, el este (re)cunoscut pentru cheltuielile „excesive” – exemple ar fi faptul că își plătește, la fiecare câteva săptămâni, frizerul cu 23.000 de dolari (pentru fiecare tunsoare) sau pentru faptul că are o flotă de opt avioane personale (printre care un Boeing 747-400 și un Airbus A340-200) și două elicoptere. Ce ne interesează în contextul articolului din acest număr – vom reveni foarte curând cu o prezentare despre palatul său cu 1.788 de camere –, este colecția de mașini a Sultanului, care ar conține după diferite surse, între 6.000 și 7.000 de autovehicule. Valoarea totală estimată a colecției depășește 5 miliarde de dolari, foarte multe dintre aceste mașini fiind realizate la comandă pentru Sultan, în unele cazuri fiind chiar unicat. Simpla înșiruire a caracteristicilor mașinilor amplasate în șase clădiri de dimensiunea unui hangar pentru avioane și a unui muzeu cu mai multe niveluri ar ocupa un număr respectabil de pagini din revistă, de aceea va trebui făcută o selecție.

Ca să spunem adevărul până la capăt, cel puțin jumătate din colecția de mașini se presupune că nu au fost comandate de Sultan, ci de fratele său, Prințul Jefri, în anii ´90. Spunem „se presupune” pentru că nu există o evidență exactă, iar dacă aceasta există, ea nu este, bineînțeles, publică. Prințul Jefri Bolkiah (numele oficial este: Alteța Sa Regală Pengiran Digadong Sahibul Mal Pengiran Muda Jefri Bolkiah ibni Al-Marhum Sultan Haji Omar Ali Saifuddien Sa’adul Khairi Waddien) a fost Ministru de Finanțe al Bruneiului până în 1997, controlând în această calitate veniturile din vânzarea de țiței și gaze naturale. Din cauza crizei financiare asiatice din 1997, firma de investiții a Prințului Jefri a intrat în faliment, acumulând datorii de 10 miliarde de dolari. Un audit comandat de Sultan a descoperit mai apoi că Jefri a încasat și folosit în interes personal 14,8 miliarde de dolari, o foarte mare parte din acești bani mergând într-o viață privată ce includea cinci soții, 17 copii și un harem de circa 40 de femei ce erau plătite, fiecare, cu 20.000 de dolari pe săptămână. La aceste sume se adăugau excursiile de shopping și călătoriile cu yachtul personal cu o lungime de 60 de metri, botezat… „Tits”.

În urma acuzațiilor oficiale și a proceselor deschise împotriva sa, Prințul Jefri a încheiat un acord cu Guvernul Bruneiului și a început să restituie statului active ce includeau 500 de proprietăți de lux (în țară și străinătate), peste 2.000 de mașini, 100 de picturi și tablouri celebre, cinci yachturi și nouă avioane world-class. Potrivit documentelor ce au fost făcute publice, Jefri a plătit Casei Pininfarina 78 de milioane de dolari pentru personalizarea de modele Ferrari, în timp ce 475 de milioane de dolari au fost cheltuiți la Rolls-Royce.

Este adevărat că o parte din colecție nu i se datorează, însă nici Sultanului trebuie spus că nu îi lipsește pasiunea pentru mașini realizate la comandă, de preferat unicate sau în serie extrem de mică.

Nu există, așa cum spuneam mai sus, o evidență exactă a tuturor „pieselor” din colecție, dar potrivit unor surse ce au vizitat cele șapte clădiri în care sunt ținute mașinile mai importante, pe listă se află astfel: peste 600 de exemplare Rolls-Royce din diferiți ani de fabricație, unele mașini fiind realizate la comandă, unicate sau „doar” personalizate; peste 450 de unități Ferrari (cu aceeași notă ca și în cazul Rolls-urilor); 134 de modele Koenigsegg (inclusiv câteva ce au fost produse într-un singur exemplar), 11 McLaren F1 (odinioară cea mai rapidă mașină de pe planetă, în prezent obținerea unui exemplar fiind o inițiativă la limita imposibilului), 6 Dauer Porsche 962 Le Mans (dintre care două sunt exact cele două exemplare de curse „alergate” în Cursa de 24 de ore – singurele ce au fost produse vreodată); 574 automobile Mercedes-Benz, realizate la comandă, pe bază de proiecte speciale sau puternic personalizate; 382 limuzine Bentley, dintre care unele „one of a kind”, precum Bentley Java.

Cine este Sultanul Bruneiului

Născut la 15 iulie 1946, Sultan Haji Hassanal Bolkiah se află la conducerea Sultanatului de pe Insula Borneo din 1967. Cu o populație de doar circa 400.000 de locuitori răspândiți pe 5.765 de kilometri pătrați, pentru Brunei principala sursă de bogăție sunt petrolul și gazele naturale, ce au adus, în 2015, un Produs Intern Brut de 25.245 miliarde de dolari. Majestatea Sa Bolkiah este al 29-lea Sultan, urmându-i la Tron tatălui său, pe lista titlurilor sale fiind și cel de Prim-Ministru, Inspector General al Poliției, Președinte și Comandant Suprem al Forțelor Armate ale Bruneiului. Îi place să joace badminton, să alerge în cursele de mașini și, uneori, să savureze o țigară bună de foi. A, și numele complet este Sultan Haji Hassanal Bolkiah Mu’izzaddin Waddaulah ibni Al-Marhum Sultan Haji Omar Ali Saifuddien Sa’adul Khairi Waddien.

După o pauză pentru respirație, continuăm: 179 modele Jaguar, 21 Lamborghini, 11 Aston-Martin (din nou, estimare, pentru că firma din Warwick, Marea Britanie, nu oferă răspunsuri la întrebări despre mașinile livrate clienților VIP), un SSC Ultimate Aero comandă specială, foarte multe dintre extrem de puținele Cizeta Moroder ce mai există în lume, ultra-exclusivul Cicero BDB (asemănat de „petrol-heads” cu Yeti, abominabilul Om al Zăpezii din cauză că toată lumea vorbește despre el, dar aproape nimeni nu l-a văzut), precum și numeroase (mii) alte mașini speciale.

Lăsând generalitățile la o parte, să intrăm puțin în specific sau mai exact, să trecem la nivel de model.

Pentru a adăuga perspectivă, trebuie spus că dintre cele 11 Aston Martin, 10 sunt super-rarele One-77 (s-au produs doar 77 de unități). Iar lucrurile nu pot să devină decât și mai bune (pentru Sultan, oricum). Koenigsegg-urile din garaj sunt în număr de 134. Nimic neobișnuit, în afara faptului că producătorul suedez ultraexclusiv produce între 14 și 20 de mașini… anual!

Trecând la categoria „unicate sau aproape”, ajungem la două concept-car Ferrari Mythos, în stare de funcționare. Nimic neobișnuit, din nou, în afara faptului că ce a fost expus la Tokyo Motor Show, în 1989, nu era destinat vânzării către clienți, mașinile fiind doar concepte. Lista continuă cu un Jaguar XJ220 desenat de chiar marele Pininfarina, cu 18 Bentley Java (inițial, mașină-unicat, făcută doar pentru Salonul de la Geneva din 1994, pentru Sultan fiind apoi produse la comandă câte 6 unități din versiunile coupe, cabrio și estate) și șase (!!!) Bentley Dominator (SUV-uri comisionate de Sultan în 1994, în culori exterioare diferite) la costul de 3 milioane de dolari fiecare. Referitor la acest ultim model, mai trebuie adăugate câteva lucruri. În primul rând, acest model nu există (în afara celor șase, evident). A fost comandat special de Sultan, fiind considerat unul dintre numeroasele proiecte lansate de Hassanal Bolkiah către Bentley, ce au contribuit în parte la supraviețuirea mărcii, în anii ´90. În al doilea rând, Dominator a fost comandat, proiectat și produs în secret, nefiind cunoscute detalii constructive de niciun fel.

Revenind la listă, alături de Cicero BDB Maestro despre care am amintit deja, pe ea se mai află singurul Mercedes CLK GTR cu volan pe dreapta construit vreodată, singurul concept Porsche Carma existent și singurul Koenigsegg Agera CC GT din lume.

Pentru întreținerea, pe cât posibil, a mașinilor, mai există câteva echipe de ingineri și specialiști, mai ales de la producătorii cu un „parc” reprezentativ în garajele Sultanului.

Din păcate însă, foarte multe dintre mașinile din colecție sunt într-o stare extrem de avansată de deteriorare, fiind pur și simplu prea multe pentru a putea fi menținute în perfectă ordine. Mai mult, unele sunt lăsate afară, nefiind protejate nici măcar de un adăpost improvizat. Un morman de fiare, în valoare de sute de milioane, dacă nu chiar de miliarde de dolari, lăsat să fie, puțin câte puțin, devorat de climatul tropical ecuatorial…

La începutul anilor 2000,

Dificultățile financiare au făcut ca o foarte mare parte dintre echipele de ingineri și specialiști ce se ocupau cu întreținerea mașinilor să fie trimise acasă. Sarcina lor nu a fost preluată de nimeni, sute de mașini, în general „normale” fiind lăsate în bătaia soarelui și a ploilor tropicale. Sperăm că nu este și cazul conceptului Porsche Carma, unicat (jos).

porsche-carma