Palatul Achilleion – De la Sissi la cazino, via Wilhelm al II-lea

UNSPECIFIED - CIRCA 1890: The Acchilleion in Corfu, The terrace at the 1st floor, Photograph by Alois Beer, Around 1890 (Photo by Imagno/Getty Images) [Das Achilleion auf Korfu, Die Terrasse im ersten Stock, Photographie von Alois Beer, Um 1890]

Deși aparent la mare distanță de Tronul Austriei, pe malurile Mării Ionice se află reședința preferată a Împărătesei Elisabeta, locul în care ea putea scăpa, măcar pentru cîteva luni, de intrigile de la Hofburg.

Palatul de la Achilleion, din orășelul Gastouri de pe insula Corfu, a fost construit la porunca Împărătesei Elisabeta de Bavaria (Sissi), după ce consulul austriac Alexander von Warsberg i-a sugerat că ar fi un loc potrivit pentru „Kaiserin” unde să se odihnească și să își vadă de sănătate.

Sissi a fost, după părerea istoricilor, o femeie foarte puternică, în ciuda stării precare de sănătate, mai ales după tragica moarte a singurului său fiu, Prințul Moștenitor Rudolf de Austria, în incidentul de la Mayerling (1889). Obsedată de frumusețe, Sissi a ordonat, de exemplu, ca limbile tuturor ceasurilor  vizibile din Palatul Achilleion să fie îndepărtate. Pe de o parte, pentru ca acestea să nu îi amintească de trecerea timpului (după ce a împlinit vârsta de 30 de ani, sunt extrem de puține imaginile în care fața Împărătesei este vizibilă), iar pe de altă parte, pentru că nu dorea să trăiască după un program strict.

Sfatul consulului a fost extrem de bine primit de Elisabeta, căreia o vizită, în 1888, la proprietatea „Villa Vraila”  deținută anterior de filosoful și diplomatul corfiot Petros Vrailas Armenis îi lăsase deja o impresie extrem de plăcută. Decizia a fost luată foarte rapid, iar arhitectul italian Raffaele Caritto a fost selectat pentru a „desena” viitorul Palat, ce urma să aibă o suprafață de circa 200.000 metri pătrați. În plus, soțul lui Sissi, Împăratul Franz Iosef al Austriei, avea în proprietate câteva terenuri din apropiere.

Alături de Caritto, faimosul sculptor german Ernst Herter a fost comisionat să creeze o serie de lucrări inspirate din mitologia greacă, pe care Elisabeta o admira. Sculptura sa „Ahile murind”, creată la Berlin în 1884, așa cum este inscripționat pe ea, reprezintă piesa centrală a Grădinilor lui Ahile. Palatul a fost gândit în ideea unei construcții antice feniciene, clădirea centrală, înconjurată de statuile clasice grecești, fiind un monument pentru romantismul platonic și, în același timp, un manifest de escapism. Natural, având în centru statuia lui Ahile, palatul a fost numit după acesta: Achilleion.

Vreau un palat cu coloane și grădini suspendate, protejat de privirile indiscrete – un palat demn de Ahile, ce disprețuia toți muritorii și căruia nu îi era frică nici măcar de zei.

Atât în palat, cât și în grădini, sunt din abundență prezente picturi și statui ale celebrului erou din mitologia greacă, fiul zeiței Thetis și a muritorului Peleus și, în același timp, nepotul lui Zeus. În sala mare a palatului, motivele personajului central din Iliada apar din nou, alături de scene eroice și tragice din Războiul Troian. Per ansamblu, stilul arhitectural este din Pompei, Palatul fiind foarte apropiat de cel al reședinței imperiale ruse din Peninsula Crimeea.

Pentru cel mai mare grec, de la cel mai mare german

Inscripție propusă de Reinhard Kekulé von Stradonitz

Mai ales după moartea fiului său, Sissi a vizitat Achilleion ori de câte ori a putut, inclusiv cu foarte puțin timp înainte de asasinarea sa, la Geneva, în 1898. Mai mult, la Achilleion poate fi admirată celebra piesă supranumită „Oglinda spartă a Împărătesei Elisabeta” care, potrivit asistentei sale personale s-a crăpat chiar în timpul ultimei șederi a lui Sissi la Palat. Ea i-a spus acesteia că aceasta va fi ultima dată când va mai vizita Insula Corfu – iar previziunea s-a dovedit adevărată.

Citiți articolul integral în numărul 3 al Revistei Case Regale, ediția tipărită.